Via Sciara

viasciara

Via Sciara

Nto spissu ci ritornu nna dda strata

tutta di ‘nciacatatu ‘rraccamata

cu ‘n menzu ‘a canaletta ‘i çiaca viva

allippatizza sempri ‘i sapunata.

La casa di me’ nannu ‘unni nascivu

na stanza ‘unni si trasi… ‘a stipa ‘i vinu

dda dintra supra ‘i trispita lu lignu

e un matarazzu jincutu cu lu crinu.

Ci tornu nna dda strata e mi rividu

quannu di picciriddu ci jucava

c’’a strummula di lignu e ‘i catinelli

cu cosi ’i nenti jo m’allianava.

Li cisca di li roti di carrettu

giriannu supra ‘i çiachi di dda strata

a tempu cu li ferri di cavaddu

sunavanu ‘na gran tammurinata.

Li jaggi ch’i jaddini ‘avant’i porti

filara di linzola stisi ‘o suli

tri amici un tavulinu un mazzu ‘i carti

l’aneddi ‘o muru p’attaccari ‘i muli.

E fimmini cu l’occhi scaccaniusi

c’ò suli s’asciucavanu ‘i capiddi

svampavanu ‘u carvuni di lu ferru

pi poi stirari ‘i robbi ‘e picciriddi.

Lu çiavuru d’’u lignu di lumiuni

arsu la sira pi fari ’i bracieri

lu sentu arricriarimi li naschi

tantu vicinu ca mi par’ajeri.

Nto spissu ci ritornu nna via Sciara

pi rispirari ’i çiavuri pirduti

ci tornu cu la menti e ci passiu

quannu ‘i pinzeri mei su troppu ‘nfuti.

Vincenzo Aiello

Bagheria, 3 settembre 2008

Nessun commento ancora

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *