’U
vicchiareddu
O
spissuliddu ’ncontru di matina
un
vicchiareddu a pedi pi la via
jo scinnu
cu la machina gia stancu
e iddu
inveci è tisu... chi carpìa.
Mi lu
ricordu sempri ’i sta manera
minutu
siccu ’n pampina e un panaru
’ncucciatu
sta lu vrazzu gnutticatu
puru si
chiovi e semu nta jinnaru.
Cusiritusu
jo vurria sapiri
cu quali
frutti jinchi ’u panareddu
cucuzzi,
frauli, zorbi o ficazzani?
sta cosa mi
firria nto ciriveddu.
La facci
ferma, liscia, sempri ’a stissa
ca pari ci
l’avissi ’mmassamata
senza mancu
’nu rrastu di vicchiaia
ca si talìu
la mia è cchiu arrappata.
Li cavusi
sciarriati cu li scarpi
’na
giacchitedda virdi a quatrittini
supra di
’na cammisa di cuttuni
assimigghianti a robba p’’i mappini.
P’un pezzu
’i tempu ’un lu vitti cchiù
mi
sfirniciava... ma chi fini fici?
pi mmia
oramai era com’un nannu
e quannu ’u
vitti arrè nni fui filici.
Haiu nto
cori una ’i sti matini
di fari un
cornu a ’u tempu ch’è tirannu
p’un jornu
lassu machina e travagghiu
e
chiacchiarìu... passiannu cu me nannu.
Vincenzo
Aiello
Bagheria,
23 maggio 2011
Indietro
Copyright ©2005
Vincenzo Aiello Tutti i diritti riservati.