‘U nostru suli
Na sta
jurnata ca un’agghiurnò cchiù
Ruffiani,
’i rivuturi
Fannu
‘ncuntrari i cimi di l’arvuli.
Comu tanti
allafannàti
s’annàcanu,
si ncùgnanu
si vasanu
‘ntà vucca, s’alluntananu,
frischi di
lacrimi ‘i celu
ca scìnninu
a sguìnciu
di stu
tettu accupatìzzu e siddiatu ‘i munnu,
figghiu di
stu misi d’aprili
ca addisìa
un cappeddu dèbbitu,
d’un suli,ca
inveci si sta ammucciatu,
darreri na
cuttunina pisanti
ca un ti
pari l’ura di livaritilla di ‘ncapu,
picchì t’accùpa
‘u çiatu.
Nuatri
Siciliani, “ tirruni quasi Africani
comu nni
chiamanu ‘i pulintùni”
‘Un ci semu
abituati
a sti
jurnati Milanisi.
Nuatri
avemu bisognu
Da carizza
cavura
D’un suli
tantu addisiàtu
Pi tutti
sti misi di mmernu,
Ca quannu
‘u videmu ncugnari,
‘u siddiu
di cori nni pigghia paru paru.
Nuatri semu
com’ ì serpi niuri
Ca siddu
un’ hannu ‘u suli
ca ci
abbrucia ‘i squami,
e squagghia
‘u sangu dintra ‘i vini
si sentinu
comu ‘ntamàti
d’un’
arrinèsciri mancu a catamiàrisi.
‘A vogghiu
sfardari
sta
cuttunina pisanti c’ haiu di supra,
ca mi pari
com’ un piattu di pasta chi linticchi
tantu
ammataffàtu, ca un lu voli cchiù nuddu,
e
m’agghiaccia a piddunci du mussu.
Puru l’acidduzzi,
C’astura
avissinu aviri
‘i nira
pronti p’ à nova cuvata,
Si
pigghiaru di lagnusìa
E si stannu
aggiuccati senza farisi a vidiri.
E ‘i stessi
arvuli di lumiuna
Ca di sti
tempi avissinu a ‘nciavuriari ‘u munnu sanu
Arristaru
chi vrazza chini d’ una zagara
Tanta
‘ncutrunuta d’ù friddu,
Ca un’happi
a forza di grapirisi ginirusa,
P’arrialari
‘a farfalla e ‘a lapa‘u sucu priziusu,
E all’omu,
‘u çiavuru ‘ncantaturi tantu addisiatu.
‘U nostru
suli, beni priziusu,
‘miriàtu
d’ogni parti di stu munnu
È ‘a sula
cosa ca ‘u guvernu un ni po tuccari.
Matri
natura, un ti cci mettiri puru tu,
Finiscila
di babbiari
D’ù nostru
suli, un ni pò privari.
Chiama li
tò venti cchiù curaggiusi,
E mànnali
dda ‘ncapu,
A libbirari
‘u nostru suli
Prima ca
senza d’ iddu
muremu
tutti.....di tristizza.
Vincenzo
Aiello
Bagheria;
06/05/2005
Indietro
Copyright ©2005
Vincenzo Aiello Tutti i diritti riservati.