Occhi attuppati
Nascivu comu tutti ‘i picciriddi d’’u munnu
pi fari filici me pa’ e me ma’.
Me patri cuntintuni ‘n quantu mai
ch’avia nasciutu masculu l’eredi.
Ma io un’era ‘u picciriddu chi vulia iddu
mi lu sintìa ‘i rintra e rintra
lu vidìa chi la sittanta un’appattava.
Ma zoccu?
un lu capìa mancu io.
Ma comu lu putìa capiri?
io era un picciriddu
cu mi l’avia a diri a mia?
Dintra avìa com’un tirrimotu
comu si c’eranu dui cristiani
ca si sciarriavanu tutt’ù tempu.
Di fora unu ca s’attruvava a machinicchia ‘n manu
di rintra navutra chi vuleva jucari ch’i bamboli.
A mia mi piaceva jucari ch’i bamboli
picchì m’’i livavanu di nte manu?
A scola po’ un nni parramu….
‘u sfuttimentu pregnu di risateddi
mi struppiava cchiu assai d’’i corpa di currìa
chi me patri mi dava nto culu.
Me patri … e me matri facìanu li finti babbi
comu siddu ‘un sapìanu….
comu siddu avìanu l’occhi attuppati
si scantavanu d’accittari ‘a virità.
Addivintavu granni e lu truvavu io ‘u curaggiu
…..‘u curaggiu di dirivilla io ‘a virità.
Ma picchì matri….picchì patri miu
mi nchiujistivu ‘a porta nta facci
picchì un lu vuliti capiri
ca senza ‘u vostru amuri soffru.
Io… un sugnu malatu
sugnu sempri io … vostru figghiu
ca comu tutti l’avutri picciriddi
nascìu pi fari filici so pa’…. e so ma’.
Vincenzo Aiello
Bagheria, 10 aprile 2009