Li vecchi d’’a Baharia
S’arridduceru picca
li vecchi ca si juncinu a la chiazza
e si cuntanu nte jirita
chiddi ca hannu la storia stampata nta facci.
Nni viu unu chi havi ’a frunti comu na carta ’i musica
e mi sfirnicìu a leggiri zoccu havi scrittu nni dda ’mpigna.
Mi pari di leggiri ca era un campagnolu
chi zappava la so terra
pi nutricari lu fruttu d’oru
unu ’i chiddi ca jiccannu sudura di zappuni
arriniscìu a dari dignità e na casa a la so famigghia.
E zappava…e abbivirava…e a tempu di ricota
si faceva rumpiri la carina d’’i cartidduna
e c’’u strascinu chinu di casciuna
e ’u çiavuru d’’u cavaddu nte naschi
purtava la robba nova a lu majasenu.
E chiddu…mi pari di leggiri ca era n’arrimunnaturi
ca comu un diritturi d’orchestra
tineva ’n manu forbicia e sirraculu
e struncava cu mastrìa li rama cchiu lagnusi.
Mi pari di leggiri ora nta frunti ’i navutru
ca era un majasinaru chi spiricuddava, calibbrava
e ammugghiava ’i limiuna nta carta palina disignata
mpustannuli a facci vista nte casciuna p’’a spidizioni.
Leggiu inveci ntall’autru
ca comu me patri travagghiava a la Carovana *
a jinchiri vacuna d’’i treni
ca ogni sira partevanu chini di limiuna
p’’u cuntinenti italianu e l’esteru.
Ora ca supranìa lu malisiccu
nta li jardini menzi sdisulati
e l’urtimi vecchi chi ficinu la storia
di la granni Baharia vannu murennu
di bonu cca n’arresta picca e nenti.
Quasi quasi puru li Pupi di Palaunìa
si putissinu scinniri
di supra ’i pipituna unni su’ appujati
si facissinu la truscia
pi scappari luntanu di stu paisi
addivintatu stràniu.
Vincenzo Aiello
Bagheria, 7 marzo 2014
* Carovana – cooperativa di braccianti che svolgevano il lavoro di caricamento dei limoni sui vagoni ferroviari.